M-am razgandit


Da, vroiam sa scriu ceva destept, sa fac si un sondaj…sa scriu ceva amuzant si pana una alta m-am calmat. Fara poll, daca aveti chef sa va ziceti parerea care ma intereseaza cat de cat, puneti mana si lasati un comment, ca din cate tin eu minte ultima data, am dezactivat protectiile asa ca puteti sa spam-ati pana ma prind si va opresc. ­čÖé

Deci, ce parere aveti despre blogul meu?
1.E interesant
2.E cel mai naspa
3.Sunt mai bune
4.Cam plictisitor

Ma bate gandul sa pornesc un alt blog, ca nesatulul, care sa fie dedicat in mod exclusiv pozelor artistice. Imagini frumoase si interesante, originale, surprinse de mine. O sa ma mai gandesc daca o sa demarez proiectul asta.

Pana una alta am aflat ca la noapte e cod galben in vreo 16 judete cu grindina si tot tacamul si focul de tabara condimentat cu vin de casa care il planuiam s-ar putea sa aiba un sfarsit prematur, fiind ucis de vremea naspa chiar din fasa. Of…mai! Am un dor imens de senzatia de ameteala asociata alcoolului baut cu cap (destul de mult ca sa te doara in paishpe dar destul de putin cat sa nu iti vina sa vomiti) in fata unui foc de tabara, eventual cu un pachet de Kent lung si mici la gratar, dupa care sa ne aruncam mucii in foc (cine stie cunoaste) si sa-l stingem asa cum am facut-o de fiecare data tarziu dupa miezul noptii. Tot asa mi-e dor de munte, de cort, de prietenii cu care sa fac panarama si sa radem din tot felul de chestii. Mi-e dor de pescuit, de stat cu un bat in balta, si-s constient ca probabil n-o sa fac asta…in cel mai bun caz o sa ma duc de nebun vreo cativa kilometri prin padure cautand cararile nebatute de ani si ani de zile. Cand eram mai mic, aveam obiceiul sa ma duc prin padure, imi dezlegam cainele prost care m-ar fi muscat daca voiam sa-l leg inainte de a se plictisi de alergat si cu un bat in mana, ma indreptam spre padurea cea mai apropiata unde mergeam uneori ore intregi. Vedeam turme de caprioare, vulpi, urme de porci, veeverite si soricei, serpi si fugaream gusteri prin iarba ca sa-i prind si sa-i duc acasa, ma dadeam pe liene autohtone ca un Tarzan de nationalitate romana, ma suiam in molizi si ma umpleam de rasina, mancam coarne si corcoduse in timp ce cainele alerga fara rezultat dupa iepuri de camp cu o conditie fizica de invidiat, doaaaamne cate mai faceam. Tin minte ca atunci cand eram mic mergeam cu toata familia la iarba verde in marginea padurii si era asa de frumos cu cas si parjoale si masline imediat in anii de dupa revolutie…
Mi-e dor a sta, si mi-e dor de duca.

PS: Doua site-uri care mi-au atras atentia: Site 1 and Site 2

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.