>Povestea ei

>
Era o fata, sa-i zicem Ioana sau Maria sau Maria-Ioana, nu conteaza cum o cheama, n-avea mama c-o lasase, aia nu era mama, si avea un tata care o batea din cand in cand, nici ala nu era tata, dar pentru ea era si tot tinea la el chiar si cand o dadea afara din apartament si-i arunca hainele pe geam. Si in ochii ei frumosi si caprui se citea suferinta chiar daca era toata un zambet si plina de viata. Si n-avea inca 18 ani dar se chinuia si cu scoala si cu serviciul, ca sa fie independenta…si pentru o fata e greu, mult mai greu decat pentru un baiat. Si ca sa fie totul complet, probabil din cauza ca fata asta nu prea a avut parte de lucruri bune in viata, s-a combinat cu un tip si are impresia ca cu el o sa faca o treaba, ca o intelege si o ajuta, cand de fapt el o neglijeaza si o ameninta cu bataia, si ea saraca nu stie ca exista si mai bine, si-mi pare rau pentru fiinta asta, si mi-i draga…
Daca ar fi fost altfel situatia, daca o cunosteam in alt timp, in alta viata, as fi fost eroul ei, pentru ca fata asta nu-si doreste multe, si eu as fi fost mult mai mult decat ar fi visat, si-am fi crescut impreuna, si-am fi trait impreuna, si-am fi fost fericiti…Dar Ioana sau Maria sau cum naiba o mai cheama, nu exista, si asta e doar o poveste, poate reala, poate ca nu…cine stie?

Latest Comments

  1. mihaela popa 4 iulie 2010

Leave a Reply