Alexandrina – Om de lut (si nu numai)

Alexandrina asa cum n-o s-o vedeti des.

Ea, cu zambetul ei scurt, dar care ii umple pometii, ea, cu privirea ascunsa dupa ochelari mari, prea mari, dar care impreuna cu palaria neagra reusesc sa o fereasca de noi indeajuns cat sa ne poata canta emotia din sufletul ei, ea, Alexandrina, m-a reinvatat sa iubesc.

Da, m-a reinvatat prin muzica ei sa folosesc simturile pe care le am in dotare, cautand culori, miresme cu amintiri, atingeri reci, dar speciale tocmai prin simplitatea lor.

Si toate astea s-au intamplat in 90 de minute de concert Alexandrina Hristov in Dublin Pub, aseara.

Voce, clape, suflet si pictura.
Cu ajutorul exoticului limbii romane vorbite/cantate cu accent de peste Prut, artista a reusit sa sublinieze importanta detaliilor uitate in cumun si uzual.

Sunt tentat sa ma transform in critic muzical si sa incerc sa argumentez si mai mult de ce mi se pare speciala Alexandrina. Sper, insa, ca v-am intrigat suficient de mult pentru a o asculta.

Melodiile mele preferate sunt : Noi doi, Numai tu si Cea mai frumoasa parte ».
Incercati si Femei dietetice, va va surprinde.

Acesta este un guest post, scris de un bun prieten si coleg  cu ajutorul caruia am descoperit melodiile cantaretei. Thanks Sami!

Latest Comments

  1. Coca Marcel 21 decembrie 2011
  2. Stefan Sami 22 decembrie 2011
  3. Coca Marcel 22 decembrie 2011
  4. kOoDoO 23 decembrie 2011
  5. Macku 25 decembrie 2011

Leave a Reply