Asa incepe prima misiune din campania single player a Call of Duty 4: Modern Warfare. Si chiar daca nu avem (inca*) razboi civil in Rusia, loialiști guvernamentali împotriva rebelilor ultranaționaliști și 15000 de arme nucleare in pericol (dupa cum continua dialogul dintre protagonistii jocului) lumea este, intradevar, intr-o mare situatie. In 2023 au fost mai multe conflicte pe glob decat in cei sase ani precedenti, si majoritatea sunte „conectate”. Sa le luam pe rand:
Razboiul Civil Sirian: Inceput in martie 2011 intre fortele guvernamentale ale dictatorului Bashar Al Assaad (sprijinite de Rusia si Iran) si diferite grupuri rebele (sprijinite de SUA si aliatii sai). O chestie interesanta, datorita sanctiunilor economice si izolarii Siriei pe plan financiar global, acesta tara s-a transformat intr-un asa zis „narco-state” unde peste 90 din valuta straina pe care o detine este obtinuta prin trafic ilegal de droguri.
Haiti: La 7 iulie 2021, președintele Moïse a fost asasinat într-un atac asupra reședinței sale private. Pe 14 august 2021, Haiti a suferit un cutremur uriaș , cu multe victime care a afectat, de asemenea, condițiile economice din Haiti și a dus la o creștere a violenței bandelor care, până în mai 2020, a escaladat la un război complet de lungă durată între bande în Haiti și alte crime violente. La momentul actual, Haiti este condusa de facto de o coalitie a celor mai importante grupari infractionale numita G9.
Somalia: Organizatia terorista Al-Shabaab controleaza aproximativ jumatate din teritoriul Somaliei, care la momentul actual nu mai este un rai al piratilor, ci o ruta de aprovizionare folosita de Iran pentru traficul de armament in conflictul din Yemen.
Criza din Sahel: regiunea Sahel de pe continentul african care contine Guinea, Burkina Faso, Mali, Niger, Chad, si Sudan au fost tinta unor lovituri de stat executate de puterea militara din aceste tari. Mai mult de atat, desi organizatia terorista ISIS a disparut in mare parte din Siria si Irak, aceasta reapare pe continentul african, mai ales in vest, iar liderii militari ai Mali, Niger si Burkina Faso au semnat un pactul de securitate al regiunii Sahel, pentru a putea face fata amenintarilor organizatiilor teroriste cat si Comunitatii Economice a Statelor Vest Africane aka ECOWAS, si sa ofere un fel de legitimitate liderilor loviturilor de stat.
India: Datorita cresterii sentimentelor nationaliste a populatiei majoritare (un trend global de altfel), au crescut si dorintele de independenta a populatiei Sikh din regiunea Punjab care isi doresc intemeierea statului Khalistan.
Afganistan: Conducerea talibana care a preluat rapid controlul statului dupa retragerea trupelor NATO in 2021 se lupta acum cu gruparea terorista ISIS. Oh, how the tables have turned…
Myanmar. In februarie 2021, guvernul ales democratic al Myanmar a fost tinta unei lovituri de stat condusa de armata. Gruparile care vor sa reintroduca democratia sunt aparent ajutate de catre China, care a investit mult in infrastructura si considera vecinul o zona strategica, desi estimarile initiale considerau ca lovitura de stat s-a intamplat sub aprobarea tacita a Chinei, pentru ca Myanmar sa nu devina un partener al SUA si al aliatilor sai.
Conflictul dintre Armenia si Azerbaijan: Cele doua tari aflate in conflict au granite cu tari foarte puternice: Turcia, Federatia Rusa si Iran, fiind in acelasi timp importante pentru proiectul Belt and Road al Chinei. Conflictul este foarte vechi, din 1988, cand teritoriul provinciei Nagorno Karabakh apartinand Azerbaijan dar locuita de etnici armeni, a deci sa ramana alaturi de URSS atunci cand Azerbaijan si-a declarat independenta. Al doilea razboi din Nagorno Karabakh a izbucnit in 2020 cand Azerbaijan, profitand de recenta ascensiune financiara asigurata de rezervele de combustibili fosili i-a permis sa investeasca in medie de 4 ori mai mult in armata decat Armenia. Un aspect de notat, desi Armenia este un aliat istoric al Rusiei, faptul ca in urma invocarii echivalentului in NATO al articolului 5, membrul fondator - Federatia Rusa – al CSTO (din care mai fac parte Armenia, Belarus, Kazakhstan, Kyrgyzstan si Tajikistan) nu a intervenit militar fiind ocupata cu invadarea Ucrainei, SUA si UE s-au implicat in mod activ in discutiile de pace si asigurarea stabilitatii in regiune.
Indonezia: In anii ’60 Indonezia a incercat sa absoarba jumatatea vestica a Papua Noua Guinee care se aflase pana la acel moment sub control olandez. UN a cedat controlul Indoneziei in 1963 asupra jumatatii vestice a insulei, iar din acel moment, actiuni insurgente de redobandire a independentei au devenit ceva obisnuit.
Razboiul din Ucraina: Din punct de vedere teritorial, conflictul a ajuns intr-o situatie de echilibru unde rusii ocupa aproximativ 18% din suprafata teritoriului Ucrainei, unde nici Federatia Rusa nici Ucraina nu au reusit in ultimele luni sa ocupe sau sa elibereze suprafete importante, iar incapacitatea factorilor de decizie din SUA si incapacitatea industriala a UE de a oferi in continuare ajutoare pentru Ucraina, in conditiile in care Corea de Nord si Iran alimenteaza Federatia Rusa cu munitie, pune sub semne de intrebare rezultatul razboiului si posibilele implicatii de viitor pentru membrii NATO si UE.
Conflictul din Israel: In urma atacului HAMAS asupra Israel, IDF a lansat o campanie terestra in fasia Gaza cu scopul declarat de a distruge si a desfiinta organizatia terorista HAMAS care mentine controlul politic si militar in zonele locuite de palestinieni. In urma interventiei militare a Israelului, grupari teroriste ca Hezbollah din Lebanon, Brigada Fatemiyoun din Siria si Miscarea Houthi din Yemen risca sa transforme un conflict local intr-unul regional.
Conflictul dintre Pakistan si Iran: Relațiile pakistan-iraniene s-au înrăutățit într-un moment în care regiunea mai largă este deja tulburată de războiul în curs de desfășurare al Israelului cu gruparea militantă palestiniană susținută de Iran, Hamas, în Fâșia Gaza vecină. Iranul a deschis simultan trei fronturi lovind Siria, Irakul și Pakistanul într-o singura săptămână. In data de 16 ianuarie, Iran a folosit rachete si drone pentru a lovi insurgenti separatisti din provincia Balochistan, Pakistanul a raspuns la fel, cu lovituri aeriene in data de 18 ianuarie 2024.
Daca luam in calcul faptul ca gruparile si partidele naționaliste castiga popularitate în anumite regiuni din lume iar această tendință a fost asociată uneori cu preocupări legate de globalizare, migrație, identitate culturală și schimbări economice, se anunta un secol interesant, cu o noua cursa a inarmarilor, si o fragmentare a aliantelor politice si militare existente.
