>
Nu sunt genul care-i pupincurist. Nu-s genul care da spaga ca sa aiba un beneficiu sau sa aiba acces la o anumita chestie care in mod normal, datorita competentelor, ar trebui sa am parte. Prefer sa fac scandal, sa-l dau in gat pe ala care imi cere expres (-Ai venit si tu cu ceva, sau…?!?!) la cineva care e destul de vertical incat sa i-a masuri impotriva spagarului. Nu-mi place sa merg la magazine la care vanzatoarele ma trateaza ca un rahat. Imi place sa intru undeva si sa fiu luat la „Domnul X, cu ce putem sa va ajutam?” Lucrez intr-un domeniu in care respectul si salutul sunt un „must have” prin regulament. Salut regulamentar si grade mai mari si grade mai mici desi la acestea din urma nu sunt obligat. Si desi sunt privit uneori chioras de unii, sincer sa va spun, nu am avut de pierdut din asta. Sunt tipul ala care spune saru’mana la femei chit ca sunt pustoaice de 17 ani care lucreaza intr-o bodega din satul parintilor sau ca e doctorita de 45 de ani si 102 kile la nu stiu ce spital privat. Sunt genul care spune „Multumesc” pentru chestii marunte care oricum mi se cuvin. De fapt daca imi aduc aminte, cand era prin clasa a 9-a, faceam cumparaturi dintr-un singur magazin (in majoritatea timpului) deoarece vanzatoarele de-acolo stiau sa vorbeasca respectuos cu mine (Cu ce va servim domnu’?) desi eram un pustan de 16-17 ani…Sa fim seriosi, in afara de companii internationale si de pe afara (gen McDonalds, Orange, etc), putine pun accent pe modul cum se trateaza cu clientii. In mediul online e la fel. Poate pe unii ii doare in fund (si la scara larga e ineficient si irealizabil) dar ce te costa sa multumesti omului care iti da un follow pe twitter? Ce te costa sa dai un replay la cel care iti comenteaza pe blog? Vorba lu’ Creanga „nu stiu altii cum sunt…” dar cand cineva face asta cand ii dau follow, sau like, etc, eu ii dau niste bile albe in plus pentru PR. Cum am zis si la inceput, NU SUNT PUPINCURIST, dar daca e vorba de online si blogosfera romaneasca, chinezu e cel mai ok la partea de respect dintre cei cunoscuti. E genul care iti trimite direct message ca sa-ti multumeasca ca ii dai follow pe twitter. Si altele. M-a impresioant in mod placut, de parca nici n-ar fi roman. Parca ar fi…chinez :)) Asa ceva mai rar.
>Despre respect
28 octombrie 2010
10 Comments
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Cipri.S
>Si eu sunt o persoana respectoasa,asa am fost si asa voi ramane,si cred ca daca noi oamenii ne-am respecta mai mult am ajunge mult mai departe.
P.S. Imi place respectul din poza;)
Mack
>Pana la urma respectul asta tine de "cei 7 ani de acasa" sau e un truc care il pot invata si cainii batrani?
Cipri.S
>Daca nu ai invatat in cei 7 ani si daca nu ai in sange bunul simt,nu ai nici o sansa.La batranete nu mai inveti nimic,din contra, e mai rau.Parerea mea;)
Mack
>Ai zis "daca nu ai in sange bunul simt" si te rog sa ma ierti ca o scot din context, sa inteleg ca e si o chestie cu care te nasti? Respectul e ceva oarecum genetic? La modul "Daca tacsu' si tacsu' lu tacsu' au fost respectuosi inseamna ca si ala micu o sa fie la fel." ???
Cipri.S
>Nu stiu daca e genetic,pur si simplu asa te nasti.Nu neaparat daca tata sau mama is respectuosi asa trebuie sa fie si copilu.Pur si simplu din punctul asta de vedere copilul poate fi diferit.Parerea mea.
Mack
>Stiu ce vrei sa zici 🙂
Cristian China Birta
>haide, bre, ca m-ai emotionat 🙂
nu e asa mare lucru ce fac io, tine de, exact cum zici tu, un minim respect pentru cel cu care interactionez
daca tot am ales sa ma zbengui in social media, asta inseamna ca imi place sa povestesc cu lumea 🙂
Mack
>Pai, prin chestia asta, o faci mai bine ca altii 🙂 Din cauza ta m-am apucat sa trimit si eu mesaje de multumire la followerii mei 🙂
Anonymous
>mult timp iti trebuie sa castigi respectul dar de pierdut il poti pierde intr-o secunde Marcel
Mack
>Da Marcel, asta asa e…