Colegu’ Taz are twitter dar n-are blog, poate-l conving cumva sa-si faca publicand ideile lui aici…deci, urmeaza un guestpost 馃檪
Nu am sa ma apuc acum sa vorbesc despre cum sta treaba cu scrisul… Voua, care cititi, urmariti bloguri sau poate chiar scrieti in unele. Nu imi propun sa insir acum cuvinte despre cum se scrie, mai ales din moment ce exista enorm de multe feluri si stiluri in acest sens. Si mai mult decat atat, nu ma numar printre cei care scriu, preferand sa las loc aceluia care stie sa o faca bine.
Imi propun doar sa dedic aceste cateva randuri asa numitei „Pagini Albe”… Caci din moment ce citesti aceste randuri, inseamna ca esti macar putin pasionat de ceea ce exprima cel care scrie, esti cel putin interesat de cum pot prinde viata cuvintele bine alese si alegi sa le folosesti in tot ce vrei sa transmiti prin ceea ce scrii. Iar pentru cel care isi dedica macar o mica parte din timpul sau scrisului, pentru a transpune pe „foaie” ceva, o stare, o emotie, un mesaj sau o parere, aceasta „Pagina Alba” este refugiul lui… Poate chiar un adevarat Altar pentru cel mai impatimit, care alege sa faca din asta un adevarat mod de viata… Pagina asta ramasa nescrisa este cea care iti primeste cuvintele, neconditionat, fie ca ele sunt incarcate de ganduri si vise, de frustrari sau de acea nevoie de eliberare… „Pagina Alba” ramane locul in care cuvintele tale vor tinde sa devina mereu mai mult… E spatiul tau care iti ofera libertatea de a gandi cu voce tare, daca mi se permite expresia. Indiferent de ce va aduce fiecare zi in sufletul si in viata ta, va ramane mereu mai mult decat un loc pentru simple litere, semne de punctuatie, insiruiri de expresii… Va fi intotdeauna acel ceva care va scoate la lumina tot ce e mai bun din fiecare dintre noi, acel ceva care va sti sa te faca sa iti doresti sa fii de fiecare data mai aproape de cel caruia ii scrii.
Iar fiecare pagina care ramane alba, nescrisa, sau chiar sfasiata, mototolita si aruncata la cos, va fi cea care va cere mereu mai mult de la tine… Iti striga parca sa dai mai mult, sa fii cu fiecare rand mai bun in asta, sa duci arta de a scrie mereu la un nivel superior. Iti cere sa cauti sa fii in slujba cuvantului, de fiecare data mai mult, cu toata fiinta si puterea ta…
„Pagina alba” te face sa te opresti mereu o clipa inainte sa scrii… Si niciodata nu te va lasa sa te grabesti; te implora parca sa reflectezi, sa simti, sa traiesti si sa vrei sa impartasesti ceea ce prin cuvinte vei scrie. Te face sa cauti adanc si sa alegi cu grija fiecare cuvant, caruia sa ii dai viata… Te face sa iti doresti sa pui in fiecare litera din fiecare cuvant emotie si putere… Energie si intreaga daruire…
Te-ai gandit cum ar fi totul daca Ea nu ar exista? Si toate ar fi pline de cuvintele altora?… Unde ai mai da frau liber cuvintelor tale? Unde ar mai prinde ele viata?… Si daca vorbele se pot pierde uneori in vant, oare cuvintele tale scrise nu raman ca si sculptate-n piatra?…
„Verba volant scripta manent”…