Am avut ocazia sa lucrez si sa stau de vorba cu musulmani pashtuni, unii dintre cei mai habotnici oameni care i-am intalnit. Le cunosc cat de cat si melmastia – ospitalitatea de care sunt obligati prin lege sa dea dovada, dar am avut parte si de aroganta unor oameni care n-aveau niciodata bunul simt sa se prezinte la ore fixe, sau care puneau preturi reale, in dolari, pe femei.
A fost o situatie cand nici macar sa radem in preajma lor nu mai aveam voie, pentru a nu se simti ei ofensati desi noi, cei care ne distram nici nu-i bagam in seama, dar au fost si persoane cu care puteam sa discut chestii de religie, atat crestinism cat si islam, fara sa-mi fie frica ca o sa-mi ia gatul.
Personal, credeam ca lipsa de educatie si sex (sa nu radeti, are si asta o legatura destul de importanta) ar putea rezolva foarte usor instabiliatea sociala din tarile islamice sarace, pentru ca, sa fim seriosi, nici crestinismul n-a fost usa de biserica. Pun intended. Doar ca spre deosebire de musulmani, crestinii nu prea mai fac crime in numele religiei de 3-4 sute de ani. Si daca lipsa de educatie in tarile Orientului Mijlociu este intr-adevar o problema, mi se pare imposibil ca intr-o tara moderna si multiculturala ca Franta, cladita pe cele trei principii „Liberté, égalité, fraternité”, intr-o tara laica in care presedintele nu ureaza Craciun Fericit insa saluta inceperea Ramadanului, sa se intample ceva.
Dar s-a intamplat. Cand 12 oameni sunt ucisi cu arme automate pentru pacatul de a fi publicat caricaturi despre Mohamed, care si alea au fost publicate de catre niste oameni deranjati de ce se intampla in Siria si Irak totul se schimba. Nu judec oamenii dupa credinta lor ci dupa fapte. Unii au desenat, altii au ucis. Si faptele astea sunt pentru europeni un fel de 9/11 pentru americani, picatura care a umplut paharul, o scanteie care sa aprinda in Europa un razboi cel putin social impotriva islamului.
Meanwhile, in Romania.
