…the fourth turning is a crisis. This is an era of destruction, often involving war or revolution, in which institutional life is destroyed and rebuilt in response to a perceived threat to the nation’s survival. After the crisis, civic authority revives, cultural expression redirects toward community purpose, and people begin to locate themselves as members of a larger group.
Exista o teorie sociala de care eu am aflat cu ani in urma, cand a aparut pe canalul de youtube Vsauce un video numit Juvenoia. Am scris si un articol la data la care am vazut clipul, pentru ca mi s-a parut destul de interesant sa impartasesc si altora ce gasisem, desi concluzia cu care am ramas atunci este un pic diferita fata de cea pe care o am acum. Unii zic ca e pseudo-stiinta, alti ca este stiinta insa nu se aplica la toata populatia planetei, dar este fara indoiala o abordare interesanta si aprofundata a vorbelor lui Nietzsche – „Time is a circle” sau George Santayana preluat mai apoi intr-o alta forma de Nicolaie Iorga – „Cei care au uitat trecutul sunt condamnați să îl repete”. Tot acelasi vibe imi da „Hard times create strong men. Strong men create good times. Good times create weak men. And, weak men create hard times.” de G. Michael Hopf. Inclusiv cei doi istorici William Strauss si Neil Howe care au scris seria de carti care a inceput cu „Generations: The History of America’s Future, 1584-2069” au intitulat primul volum vorbind despre generatiile americane, nicidecum despre cele globale, care prezinta diferite nivele fata de cele din SUA. Stii gluma aia ca Romania e cu 50 de ani in urma? Well, in 2016 asa se simtea, asa am simtit eu in timpul celor 30 de zile pe care le-am petrecut in SUA.
Pe aceleasi teorii si-a bazat inclusiv Steve Bannon, specialistul in strategie al administratiei Trump propria viziune apocaliptica asupra viitorului SUA, care, conform acestuia, se află într-un moment de cotitură în istorie și se confruntă cu colapsul social din cauza unei generații decadente care a uitat valorile care au făcut America măreață. Numai prin reacceptarea naționalismului creștin alb își poate recăpăta SUA curajul de pionierat. Mai jos aveti trailer-ul unui film realizat pe aceasta tema. Vorbim aici despre miscarea MAGA. Iar naționalismul creștin alb e fix ceea ce pare a fi, adica neo-nazism.
Eu personal consider ca exista un sambure de adevar in teoriile despre ciclicitate a starii de fapt al civilizatiei vestice, dar nu pot sa nu observ faptul ca desi exista indubitabil o atractie a populatiei spre o atitudine de „let the world burn” bazata pe o lipsa a constientizarii a ce inseamna de fapt atitudinea defetista, si intrinsec a ce inseamna cu adevarat suferinta, aceasta tentinta de reintoarcere la regimuri politice autoritare este puternic promovata de diferite persoane transformand niste teorii mai mult sau mai putin stiintifice, in ceea ce americanii numesc „self fulfilling prophecy”.
Si cand vorbim despre promovarea a astfel de idei, si despre tranzitia unui stat profund democratic, un far calauzitor de civilizatie si progres cum a fost SUA in majoritatea secolului trecut, spre o varianta reala si cu mai atat inspaimantatoare a Republicii Gilead, o teocratie totalitara patriarhala imaginata in cartea (si serialul) Handmaid’s Tale atunci putem vedea de ce ne asteapta timpuri grele.
Pe scurt, anul acesta, 2025, conform lui Strauss și Howe, se afla fix in mijlocul unei perioade de criza istorică, care a început în jurul anului 2008 (cu criza financiară) și se estimează că se va încheia undeva între 2028 și 2033. Ciclicitatea istoriei indică o continuare și, posibil, o intensificare a perioadei de tulburări, transformări și incertitudine, tulburări și potențiale conflicte majore, care vor deschide calea către o nouă eră de stabilitate și reconstrucție. Dar nu suntem inca acolo, si ce-i mai rau, abia trebuie sa vina.
Parintii mei, care ascultau Radio Europa Libera pe vremea dictaturii ceausiste si isi faceau grija ca eu, la varsta de trei ani o sa-i dau de gol si o sa aiba probleme cu Securitatea, au ajuns sa voteze contrar insistentelor mele, cu un candidat impins si preferat de rusi. Si ca ei, mai bine de 5 milioane de romani, atat din interiorul granitelor cat si din Diaspora si-au pus voturile nu intr-un candidat pro vest, pro UE si pro NATO, ci in opusul acestuia. Pentru ca atunci cand o duci bine, incepi sa uiti ca o duci bine. Romania a scapat pe moment, din punct de vedere politic, desi atacurile Federatiei Ruse, poate si de alta natura, vor continua, pentru ca, vorba rusilor „(…)din păcate, evenimentele care au avut loc la București au arătat că nu se poate face nimic cu ei pe cale pașnică.(…)”. Si daca nu vor continua, ceea ce ma indoiesc, Romania, la fel ca alte tari, va pica definitiv in mainile suveranistilor la urmatoarele alegeri. Este practic imposibil ca masurile luate de actuala clasa politica intr-o perioada de framantari economice si de securitate sa fie atat de bune incat populatia sa zica, „Da, e bine asa!”
Putin s-a folosit de gruparea paramilitara Wagner in Africa inca din 2017 pentru a exacerba migratia ilegala spre Europa, pentru a alimenta astfel ani mai tarziu sentimentele nationaliste si izolationiste de pe teritoriul Uniunii Europene, care la randul lor sa se opuna unor politici de securitate comune, impotriva unui dusman comun. Federatia Rusa stie ca nu se poate pune cu o Uniune Europeana unita, sau cu o alianta NATO in care toti membrii sunt de acord. Daca insa problemele principale percepute de cetateni prin propaganda televizata si raspandita pe retelele de socializare nu sunt invaziile militare asupra altor tari suverane ci Soros si comunitatea LGBT, cand oamenii care isi castiga painea prin Europa plang prin tiktok-uri ca nu a iesit presedinte candidatul care se bucura ca am fost scosi din Visa Waiver sau cel care spunea ca intrarea Romaniei in Schengen este un lucru rau, atunci parcursul lent dar ascendent al Romaniei spre o democratie functionala e posibil sa se opreasca. Infuzia de capital al UE se poate opri, investitiile straine pot disparea, firmele se pot reloca in tari mai prietenoase si mai sigure, etc, etc.
Traim vremuri interesante. Prea interesante. Este un razboi conventional de mai bine de 3 ani la granita care probabil nu se va termina prea curand. Exista de asemenea un razboi hibrid de care populatia afectata nu este constienta. Partide si conduceri izolationiste, anti UE si anti NATO se ridica la putere in tot mai multe tari. Xi Jinping a ordonat fortelor militare ale Chinei sa preia controlul prin orice mijloace a Taiwan pana in 2027. Sau, ma rog, pe acolo. Putin a dat tonul, intai prin anexarea Crimeei in 2014, apoi prin invazia din 2022. Si Xi, a vazut ca se poate. Ca e de ajuns sa induri, si pe ce pui mana, ramane al tau. Concentrata pe situatia din Asia-Pacific, Statele Unite s-ar putea foarte bine sa abandoneze militar Europa, lasand in urma un NATO slabit intai de retragerea masinariei de razboi americane, iar pe de alta parte, de mentalitatea tribala a noilor conduceri suveraniste, care ar putea decide ca Articolul 5 poate insemna si „thoughts and prayers” nu neaparat „boots on the ground” in cazul in care un stat mic si greu de aparat, cu o patrime crema hidratanta, pardon, etnici rusi, cum ar fi Letonia, ar fi atacat. Putin a demonstrat ca se poate, si astfel, a insufletit nu doar China lui Xi cu privire la Taiwan, dar probabil si Coreea lui Kim care inca viseaza o reunificare sudul peninsulei, si binenteles, de ce nu, Ungaria lui Orban care viseaza la regiunea Transcarpatia. Si asta ca sa nu intru in alte conflicte, cum ar fi India cu Pakistan, Israel cu Hamas/Iran, etc.
Probabil urmatorii 5 ani vor fi decisivi pentru felul cum va arata Europa in urmatorii 50 de ani. Exista o sansa non-zero din punctul meu de vedere, ca un nou conflict global sa aiba loc, ca o noua ordine mondiala sa ia locul situatiei actuale, si nu e din cauza gheilor, ci e din cauza unor lideri slabi, compromisi si orgoliosi care permit Federatiei Ruse sa aiba drept de veto in deciziile NATO.
