care poti sa-l dai cuiva este unul din cele mai comune sfaturi din lume:
Fii tu insuti!
Sa nu ma intelegeti gresit, exista probabil aproximativ 5% din populatia globului pentru care acest sfat le deschide mintile, inimile, si-i transforma din omizi in fluturi, if you cach my drift…
Dar ceilalti 95% oamenii sunt rai, ciudati, invidiosi, antisociali, homofobi, si asa mai departe, si printre singurele lucruri care ne tin la un loc sunt normele sociale si interdependenta pe care e construita societatea in care traim. Cand toata lumea se incadra in dualitatea vanator/culegator era simplu. Nu-l plac pe X, nu am nevoie neaparata de el, va exista tot timpul altcineva care sa vaneze/culeaga si sa acopere partea aia care ei nu o fac. Acum nu mai poti, si trebuie sa accepti existenta a tot felul de persoane ciudate si antipatice pentru ca au un lucru pe care tu nu-l ai – dar ai nevoie – si singura metoda de a-l obtine e sa te faci frate cu dracul pana treci puntea.
Daca pun intr-o balanta persoanele care chiar imi plac cu adevarat si cele care nu, balanta se va balangani scurt intre un talger cu o mana de #oamenifaini si celalalt talger plin ochi cu o gramda omogena de prosti, impresionisti, oameni de nimic, cativa sefi si colegi, intregi etnii conlocuitoare, etc. Exista o gramada de oameni care nu-mi plac, si eu sunt un tip destul de okay ca si conceptie de viata, care acorda tuturor prezumtia de nevinovatie, pana la proba contrarie. Mi-am si luat-o de mai multe ori, si de la „prieteni” si de la femeile care au fost in viata mea insa pur si simplu nu pot sa traiesc intr-o lume in care toata lumea imi vrea raul. Pana la urma este doar vorba de perceptie. Ca si exemplu, pot sa consider toti cainii rai, turbati sau mai stiu eu ce, si sa ma stresez de fiecare data cand trec pe langa un caine vagabond sau pot sa-mi vad de viata si astept intr-o stare de inocenta urmatoarea data cand o javra o sa sara la picioarele mele. Javra o sa ma muste cand vrea ea, indiferent daca eu imi bat capul sau nu. But that’s just me, majoritatea persoanelor nu ajung sa cunoasca asa ceva in toata viata lor.
Asa ca nu fi tu insusti. Fii persoana care ai vrea tu sa fii. Modeleaza-te in toate modurile cu putinta.
Daca e nevoie poti sa minti. De fapt, daca repeti o minciuna foarte mult ajungi sa o si crezi, e o chestie care se cheama reprogramare mentala (totusi, daca repeti un cuvant acesta isi pierde insemnatatea*) si functioneaza de minune. Cu chestia asta poti sa capeti curaj scapi de frica, prinzi incredere scapi de indoiala, sa te simti liber si nevinovat scapi de senzatia de vina si de stres. Sa scapi de ideile si sentimentele nasoale si sa atingi o stare de zero e mult mai usor decat sa „ajungi pe plus” dar nu este imposibil. Mie imi iese de exemplu cam o data pe luna. Vrei sa fii sincer cu cineva? Fii cu tine insuti. Fa-ti o lista a chestiilor care nu-ti plac la felul tau de a fi si cauta metode sa te schimbi. Acolo unde nu poti (sau nu vrei?) incearca sa plusezi pe o alta directie. Cand cineva spune „Da, e un pic cam nasol, dar iti dai seama ca e un tip okay dupa ce-l cunosti mai bine…” inseamna ca ori ajungi sa te obisnuiesti cu acea persoana, ori are niste calitati care-i compenseaza minusurile.
Nu-ti alege un model de viata. Fii tu propriul tau model.
Cred ca prin scoala (pfui, cat timp a trecut) am fost intrebat la un moment dat pe la orele de educatie civica or somethin’ care-i modelul meu de viata. Acum ca mi-am adus aminte, abia acum realizez cat de tampita si lipsita de sens logic e intrebarea asta. Cat de injositoare pentru spiritul uman (okay, sa zicem ca exagerez dar citesc some wildshit about humanity**) este atitudinea de copycat. Screw you! In loc sa-mi concentrez atentia pentru a studia in detaliu aspectele (uneori lipsite de culoare si sens) ale unei alte persoane pentru a incerca (si a esua) de a le imita, mai bine te concentrezi asupra propriei persoane. Fa-ti model de viata din cea mai buna versiune a ta, si cand cele doua se confunda, ai atins infinitul – chestie care nu se va intampla niciodata daca o faci ca lumea. Dar calatoria este cea care conteaza…
*Repeta cuvantul „libelula” pana cand o sa ti se para sec si lipsit de sens. O sa fie amuzant, si pun pariu ca n-ai mai facut-o de cand erai in scoala primara.
**Jihadul Butlerian de Brian Herbert
bv ma
mi-a placut lectia ta