Colegul de camera sforaie ca un tractor UTB-650, si sunt blocat in aceasta situatie pentru inca ceva timp. O solutie pe care am descoperit-o este sa-mi bag castile in urechi si sa ascult ceva care sa acopere zgomotul. Podcast-urile lui Isaac Arthur despre futurism, sau povestile despre istorie ale lui Dan Carlin isi fac treaba destul de bine insa cateodata imi pare rau ca adorm si nu le ascult. Asa ca m-am orientat spre zgomote cu efect de ASMR, cum ar fi sunetul valurilor pe plaja, pisca care toarce, focul care arde, ploaia, etc.
Si mi-am adus aminte ca prin 2023, ma apucasem sa invat Kotlin si Android Studio, cu scopul de a-mi face propriile aplicatii de Android. Cu vreo doua zile in urma, mi-am instalat din nou Android Studio pe laptop si cu un pic de ajutor de la Gemini AI, am reusit sa-mi codez propria aplicatie simpluta, pe care am botezat-o KHALM, un fel de soundboard cu 6 butoane si slidere de volum individuale care redau fisierele audio.
Prima versiune functioneaza perfect pentru ce am eu nevoie, insa pe viitor planuiesc sa-i desenez o iconita custom, sa editez un pic fisierele audio incat sa ocupe mai putin spatiu, ca acum vreo 98% din cei 286MB sunt cele 6 fisiere audio, sa invat cum fac interfete grafice cu Compose si sa-i schimb felul cum arata in ceva mai elegant, si daca ajunge la un nivel de calitate vizuala, ca functionala deja este, sa o public pe Google Play Store.
Sunt constient ca pentru unii nu-i mare lucru, dar pentru cineva de aproape 40 de ani care n-a mai facut programare din liceu, faptul ca am reusit sa-mi fac propria aplicatie si sa o vad ruland pe telefonul propriu, imi ofera o satisfactie nebanuita.
