De la bun inceput vreau sa stabilesc niste chestii:
- articolul acesta e pentru blogosfera ieseana.
- nu caut sa ma promovez prin chestia asta.
- mie imi place sa ma lungesc, asa ca aveti rabdare pana la final.
Dupa ce-am citit articolul lui Lucian, m-am uitat in arhiva blogului meu, sa vad cand am scris primul meu articol. Nu dau link spre acel articol, ca mi-e rusine de perioada aia. Adica nu neaparat de perioada, dar mi-e jena de cat de prost scriam in acea perioada) Daca as da link m-as simti de parca i-ar arata mama mea, unei fete pe care tocmai am cunoscut-o, poze cu mine la 1 an, in scutece, sau mai rau, in cucu’ gol.
Dupa ce ma uit, constat cu satisfactie ca anul asta, in iunie,
- se implinesc vreo doi ani de cand scriu.
- se implineste cam un an de cand m-am luat in serios cu scrisul.
- a trecut vreo jumatate de an de cand iau in serios social networking-ul.
Am oare dreptul sa comentez si sa-mi dau cu parerea despre anumite chestii? Nu stiu, dar pana nu se inventeaza un examen sau test care sa-mi demonstreze ca sunt varza, n-am de ce sa fac ciocul mic.
Prima data cand am participat la un eveniment blogaresc, ca sa zic asa, a fost la smsiasi, unde cineva a ridicat o problema organizarii locale a bloggerilor. Cine a fost, si-si aduce aminte, stie despre ce vorbesc…In acea zi am fost impresionat de Cristian China Birta aka chinezu, care si-a exprimat dorinta de a da noroc cu mine, si a ma cunoaste in persoana. El fiind number one in zelist, eu fiind un amarat cu o medie de 100 de unici pe zi. O fi el mai friendly de felul lui? Nu stiu…
Duminica trecuta, dupa ce-am jonglat cu succes serviciul si timpul liber, am ajuns ca spectator la #hailafotbal – sez 2 editia 1, un eveniment sponsorizat de Icar Tours. Lume multa, cativa recunoscuti (Lucian, Marius, Rocsana, Andreea, Pavel Arcana, Alina), si foarte putini cunoscuti (mai exact una singura – Roxana) cu care ulterior am mers si-am baut o bere/doua beri/un suc/etc. Totul bine si fain pana la un punct. Pana la punctul in care…
Imaginati-va vreo 15 persoane, toate la o masa, dintre care doar vreo 6 se cunosteau intre ele.
Eu n-am treaba, nu incerc sa-mi fac promovare, sau sa fac scandal, dar pot spune cu mana pe inima ca in conditiile in care ma urmareste arhi si piticu pe twitter (care-s din alalalt colt de tara, si eu nu-am vreun talent deosebit care sa ma faca sa merit asta) insa la o terasa din Iasi stau 15 bloggeri si multi dintre cei prezenti nu stiu cum il/o cheama sau ce scrie tipul/tipa de langa tine, atunci expresia „blogosfera ieseana” are o insemnatate foarte palida. And that, my friends, is not good.
>Să știi că ai dreptate. Pe bune! Dar… dar!
>Dar ce Pavel? Unde am gresit eu?
>Dar e greu să-i știi pe toți cei 20 de la masă, să știi ce scriu, să știi de unde vine, ce vor și tot așa. Ui, ieșirile în afara internetului ne ajută să ne descoperim, de asta mă chinui să fac un #hailafotbal serios și nu doar un fotbal și atât.
>Nu te opreste nimeni sa nu socializezi cu lumea.
Daca nu vine cineva la tine, du-te tu la ei.
>Stiu Pavel, si problema nu-i din cauza ta. Tu macar faci ceva…
>Acsel, pe mine nu ma opreste nimeni…Eu cand am plecat de la masa aveam notate 2 bloguri interesante si 2 conturi de twitter…Atmosfera in schimb se bazeaza foarte tare pe bisericute de cate 2-3 oameni. Asta cred eu ca e problema.
>La o masa de 10+ oameni e greu sa ai o discutie cu toti, mai ales daca e un local unde se baga muzica tare.
De asta nu prea am fost eu fanu blogmeeturilor in diferite bombe de localuri.
>Eu sunt albaiulian.Din Capitala Unirii.
Cum să fie palidă blogosfera ieşeană? Că parcă aţi avut "FărăNumăr" Ediţii BlogMeet! Deci sunteţi mulţi şi uniţi, aveţi planuri mari, că bănuiesc că fiecare întâlnire a bloggerilor ieşeni s-a lăsat cu proiecte, discuţii pentru şi despre bloggeri şi comunitatea lor, cum să fie ea mai uită, consolidată etc…
Sunt ironic, şi poate şi arogant, nu mă lua în seamă, că în rest sunt baiat de treabă. 🙂
Eu am tot vrut să mă abţin referitor la blogosfera românească. Lucian (LucicX) ştie asta. Dar uneori nu pot :)) Nu mai repet încă o dată părerea că am spus-o de prea multe ori. Concluzia mea: nu există blogosferă românească. Mulţi bloggeri fac CanCan (nu înţeleg de ce nu fac un site de tip ziar electronic…succes maxim cu Pepe, Oana, SpeciIri, etc…Exemple: cancan, libertatea, clik, ceao, etc. Merge în România, din moment ce oamenii mor de foame dar sunt preocupaţi de divorţul NONAME-urilor…), alţii sunt doar nişte copilaşi care "prind gustul" unui blog păersonal şi li se pare o jucărie interesantă şi în rest bloggeri (mari) sunt de obicei jurnaliştii cu notorietate (jurnalişti, deci). Şi e normal să fie aşa, şi sunt de acord cu asta. Dacă în ziar prezintă informaţia "caldă" iar pe blogul personal îşi pot expune părerea subiectiv, părere de cetăţean.
Ionuţ (Alba Iulia) te salută! (sper că nu am scris prea mult).
>Nu, n-ai scris prea mult 🙂
Ionut, eu zic ca blogosfera, exista. E foarte dezorganizata, fara scop, fara obiectie, si asta ii stirbeste din puterea care ar putea s-o aiba.
Iar referitor la bloggerii care o compun nu-s intrutotul de acord cu tine. Bloggerii mari nu-s neaparat jurnalisti. Ma refer la aia care iti vin prima data in minte cand zici cuvantul blogger.
Ca sa trag si eu o concluzie, eu zic ca vezi partea goala a paharului. Si-i pacat. Pari un tip de isprava 🙂
Iti multumeste de vizita, cu stima, un iesean…
>Păi vă partea goală a paharului doar în viziunea ta. Pentru că eu nu am regrete referitoare la blogosferă. Adică eu chiar nu îmi doresc o blogosferă unită, nu vreau să fac parte din comunitatea bloggerilor. Eu sunt doar Ionuţ, un om care scrie, uneori pe val, alteori nu 🙂 Îmi place să scriu în general pentru mine, iar dacă cineva se regăseşte în experienţele mele mă bucur că am fost de folos. 🙂 De fapt… îmi place să fiu independent, să nu mă supun "regulilor" (fie ele şi nescrise, sau de bun simţ) blogosferei.
Nu înţeleg de ce zici că e păcat că văd doar partea goală a paharului.
"Si-i pacat. Pari un tip de isprava :)" Tip de ispravă. Mersi 😉
Cu mare plăcere, un ardelean!
>Nu este chiar asa de lung articolul.
L-am citit pe tot desi la inceput nu aveam de gand din cauza titlului. Pentru ca nu se afla in aria mea de interes. Articolele apar mult mai rar decat inainte si cand apar sunt prea "profesionale".
Se simte o exprimare prea stricta.
Imi placea mult mai mult cand exprimarea era una mai libera. Cand scriai ce gandeai, in momentul cand gandeai, fara sa te gandesti prea mult daca e bine, daca e corect, daca trebuie sa fie un astfel de articol intr-un blog.
De la acea intalnire(social media summit) parca ai fost indoctrinat. Fiecare bloger are propriul lui stil de exprimare, dar aceste reguli "cum sa faci un blog" "ce sa nu faci intr-un blog" fac ca blogul sa isi piarda amprenta sa unica.
ESTE PAREREA MEA PERSONALA SI PROBABIL ESTE DIFERITA DE A ALTOR CITITORI AI BLOGULUI PENTRU CA SUNTEM DIFERITI.
>Citat:
"Daca imi mai iau un domeniu propriu si ma mai si inscriu in niste directoare web, treaba o sa mearga ca pe roate.
Sau cel putin asa sper ca daca stau sa ma gandesc, nu am un blog de nisa, scriu din domenii foarte diferite, foarte rar de actualitate si nu scriu in fiecare zi. Insa eu scriu de placere, ca un preludiu la un viitor roman, nu ca sa am succes. Daca totusi o sa am, bun si asa. :)"
Acum placerea nu mai vine din scris ci din aprecierea altor blogeri.
>Nu-i din cauza Social Media Summit. S-a nimerit doar sa coincida cu perioada in care timpul liber in care puteam sa stau in fata pc-ului a scazut drastic (o buna perioada chiar am avut pc-ul stricat). Ca a fost vorba despre statul peste program la serviciu, sau program normal dar foarte solicitant (aseara n=am rezistat nici macar pana la 9 jumate si tu stii ca-mi scriam articolele in jur de ora 11-12, ca nu mi le puteai citi tu dimineata :p ) Ma impart intre serviciu, odihna, prietena, si blogul nu mai primeste aceiasi atentie… Promit ca revin! Ma inclin!
>Probabil m-am exprimat gresit… nu era vorba ca nu sunt destul de multe/dese articolele postate ci felul in care te exprimi si subiectele pe care le alegi.
Mie nu-mi ajunge timpul si fara sa am blog ;))
>Macku, eu personal eram abatut in ziua aia, cu niste probleme stringente pe creier, si nu am fost in largul meu, oricum sunt mai introvertit de felul meu, dar am remedii, berea, par egzamplu 🙂
Dar nu de asta m-am oprit pe aici. "blogosfera ieseana"? Hmm, exista niste mici nuclee, pe ici, pe colo, oameni care se cunosc suficient intre ei cat sa realizeze o coeziune ce aduce a prietenie. Problema e cum facem sa aducem micile nuclee laolalta sa iasa unul mai mandru? crede-ma ca nu stiu momentan. Daca e sa ne rezumam la partea de online, blogosfera e mai vioaie, ca e mai facil asa. In rest mai vedem.
>@Blue_Hurt Pai asta ziceam si eu, daca eram in largul meu aveam gura mai sloboda…ma rog, tastele…
@Andrei Bibire Inseamna ca trebuie sa facem o betivaneala candva. :))
>Peste tot e la fel nu se intampla asta doar in blogosfera ieseana. Iti este imposibil sa ajungi sa-i cunosti pe toti cand nu se fac iesiri dese si cand inevitabil se fac bisericute! Eu m-am simtit bine, am gustat si din glumele fetelor si din ale baietilor si imi pare rau ca nu am mai putut sta la bere insa simteam ca ma ia crunt raceala …Dar vreau clar bissss! 😀
>Addicted Eu am zis de blogosfera ieseana, pentru ca in altele nu m-am perindat…Dar in mod clar, vreau si eu mai multe blogmeet-uri..
>Eu m-am perindat si in altele si e la fel. Asa cum si la scoala se formeaza bisericute si nu ajungi sa-i cunosti pe toti chiar de vrei, asa si aici!
Poate cand da caldura ne adunam la un gratar toti.
>E la fel? Hmm, pacat. Dar nu-i bai, ca este timp…
>Mack, nu porni la drum cu pretenţii cine ştie ce.
Eu am blog de 2+ ani, dar abia anul trecut i-am cunoscut pe bloggerii din Iaşi. Şi abia după fotbal, baschet, blogmeet-uri m-am apropiat de ei încât să zic că acum ştiu fiecare ce zice pe twitter, ce scrie pe blog, încât să am subiecte de discuţie absolut oricine.
Ia timp… la mine a luat un an şi 2luni. În plus, blogmeet înseamnă pentru mulţi dintre noi băute, râsete din online în offline, 2-3 sugestii de afaceri sau sfaturi, schimb de link, twitter acc. etc. Ceea ce mi se pare normal. De-asta de obicei la blogmeet-uri venim mulţi şi după o oră-două rămânem câţiva oameni.
Ai pretenţia că dacă ai venit la SMS afterparty, la un blogmeet şi la o ediţie de fotbal, gata, ar trebui să te cunoască lumea. Dar ştii că trebuie să devii transparent pentru a fi recunoscut. Şi trebuie să înveţi să deschizi gura şi să spui şi tu ceva. 🙂
Cheers! şi nu mi-o lua în nume de rău.
>Foarte bine ai punctat chestia cu transparenta, insa m-ai inteles gresit :p Nu-i vorba ca vreau eu sa fiu cunoscut. Ma asteptam sa fiu outsider intr-un grup inchegat. Mai inchegat de cat am descoperit a fi.