Intr-o „bomba” de la periferia Barladului, aranjata dupa ultima moda cu gresie roz-bombon si mobilier de unica folosinta, o gramada urat mirositoare de betivani cu ochii tulburi urmareau stiri din sport si lingeau paharele de bere rasuflata sau alcool industrial, fiecare dupa preferinte sau buzunar…
Atmosfera era intregita de manele de cea mai joasa speta din repertoriul lui Romeo Fantastik si fumul cu iz de furaj refuzat de porci din tigarile Plugaru’. Semiobscuritatea intriseca a crasmei fu deodata patrunsa de o raza de lumina prin usa crapata si un tip in training se strecura inauntru cu un crocodil in lesa. Bestia, mare si verde ca un papusoi din Baragan se deplasa incet, suierandu-si limba despicata printre caninii care-i ocupau toata gura. Momentul de stupoare initiala se transforma in rasete si din colturile crasmei incepura sa se faca glume pe seama „pisicutei” cu sange rece care acum motaia fericita pe podeaua murdara.
Mirosind posibilitatea de a bea gratuit, tipului ii veni imediat o idee si le spuse celor care se uitau curiosi la perechea om-animal proaspat intrata in bar ca reptila este foarte dresata si ca poate sa demonstreze punand pariu cu cei din crasma ca el are curajul sa-si bage socoteala in gura crocodilului si nu o sa se intimple nimic. Audienta, obisnuita cu pacanelele si pariuri sportive la care mai mult pierdeau decat castigau arunca o privire la dihania fioroasa apoi la tip si accepta imediat. Se face pariul, se strang banii, tipul cu gatlejul sfaraind de sete ii facu un semn discret crocodilului sa deschida botul, el se desfacu la slit si-si introduse organul intre falcile reptilei care clipea plictisita. Ca sa-i dea pe spate de tot, tipul apuca o sticla si-l pocni pe crocodil direct in cap. Vizibil enervat de tratatment, crocodilul isi pastreaza totusi falcile deschise si dupa cateva secunde betivanii incepura sa aplaude frenetic, tipul incasand fericit banii.
Tipul victorios, simtind posibilitatea unui castig mai mare propune asistentei miza dubla daca cineva din ei doreste sa incerce. Care mai de care incepura sa studieze etichetele de la votca si zborul efemeridelor din jurul becului cand barmanita, vizibil impresionata spuse cu vocea tremurand de emotie:
– Daca promiti ca nu-mi dai cu sticla in cap, as incerca eu!
Bun bancul, doar ca la crocodili in gura nu o sa gasesti nici canini si nici limba despicata.
Licenta poetica :))
Tare bancul omule. Am si eu un banc bun:
Cica statea Sf. Petru asezat pe scaunul de laga Poarta Raiului. Si cum statea el asa, ca mai avea putin si atipea, se aud trei batai la poarta. Se ridica Sf. Petru agale si deschide: Se uita in stg, in dr, in sus, in jos nimeni. Inchide si se aseaza din nou in scaun. Dupa 4 minute din nou se aud batai in poarta. De aceasta data mai energic deschide si…. nimeni. Se aseaza iarasi in scaun si imediat se aud iarasi trei batai in poarta. De aceasta data se ridica foarte repede, deschide si vede pe unu care fugea de rupea pamantul(sau norii). Vazand-ul ii striga:
– De ce fugi de mine omule, eu sunt Sf. Petru si aici este Raiul. Nu vrei sa intri in Rai?
La care omul foarte transpirat(de la atata alergatura) zice:
– Ba cum sa nu vreau Sf. Petre sa intru in Rai, dar nu vezi ca astia de la AMBULANTA nu ma lasa.