Desi lumea nu realizeaza acest lucru in mod curent, unul din pilonii de baza ai societatii umane, si vorbim acum de toate aspectele ei, sunt asteptarile. In afara unor cazuri izolate unde un individ sau grup de indivizi isi asuma anumite comportamente sau rezultate prin juramant, in restul cazurilor, relatiile dintre oameni functioneaza pe principiul logic daca x atunci y. Si ca sa generalizez un pic, acest comportament standardizat este prezent peste tot in natura pentru ca e logic, ofera un nivel de automatism (reflexe), consum redus de resurse si ofera un sentiment de siguranta.
Chiar daca rezultatul unei actiuni este negativ, chiar daca situatia in care ne aflam nu e tocmai roza, faptul ca stim la ce ne putem astepta confera un oarecare sentiment de siguranta. Unul din punctele importante ale planificarii unei actiuni sunt luarea in calcul al (si o sa folosesc doua acronime strainesti) WCS – Worst Case Sceneario si MPCOA – Most Probably Course of Action. In 1969, cand primii oameni au ajuns pe luna, presedintele SUA pe atunci, Richard Nixon, avea deja pregatit un discurs pentru situatia in care astronautii se gaseau in imposibilitatea de a se reintoarce pe Terra.
Totul e okay atata timp cat stii la ce sa te astepti. Problemele apar cand asteptarile iti sunt inselate.
