S-a facut atata tam-tam despre filmul asta incat chiar am vrut sa-l vad la un moment dat la cinematograf, lucru care pana la urma nu l-am facut, m-am dus doar la The Hoobit.
Our lives are not our own. We are bound to others. Past and present. And by each crime; and every kindness we birth our future.
Filmul science fiction e o ecranizare a unei nuvele care are la baza niste idei nu neaparat noi dar destul de dragute despre karma, despre reincarnare, despre legatura dintre si persoane de-alungul secolelor. Din cauza complexitatii povestii (de fapt din cauza mai multor fire narative) filmul ajunge sa dureze aproape 3 ore, ceea ce-i destul de mult.
Are cateva momente amuzante, ceva impuscaturi plus bataie si urmarire dar cateva secvente socante, ba chiar si o scena de sex, insa per total filmul nu m-a impresionat in mod deosebit. Sincer nu-mi pot da seama daca a fost o ecranizare proasta (cum a fost cazul la Hunger Games) pentru ca n-am citit nuvela, sau pur si simplu a fost un film bun dar lungit prea mult, ca un vin in care s-a pus apa pana si-a pierdut „gustul”.
Din pacate au aparut filme mai bune anul trecut decat asta…